DANA MOISUC (n. 1972) este absolventă din anul 1998 a Universității de Arte din Târgu Mureș, secția actorie - clasa profesorului Cornel Popescu, unde a urmat mai apoi cursurile masteratului condus de profesoara Valeria Covătaru, în domeniul comunicării și vorbirii scenice (2006-2008). A interpretat peste șaizeci de roluri din literatura dramatică românească și universală în Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, Teatrul Național Târgu Mureș, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul Municipal „Aureliu Manea” Turda, Teatrul Municipal Baia Mare, Teatrul „I.D. Sîrbu” Petroșani. Din anul 1999 activitatea ei artistică s-a concentrat la Teatrul de Nord Satu Mare, unde a jucat în spectacole importante pe texte de Sofocle, Shakespeare, Cehov, Andreev, Georg Brüchner, I.L.Caragiale, Radu Macrinici și C.C. Buricea-Mlinarcic. Doctor în Teatru și Artele Spectacolului din 2020, cu teza „Teatru și memorie. Memorarea textului dramatic” coordonată de Prof. Univ. Dr. Habil. Sorin Crișan, obține în perioada 2014-2015 o bursă doctorală din partea Academiei Române, pentru cercetarea „Actorul – atlet al minții. Memorarea cu toate simțurile”, studiu completat la Academia Athanor din Passau - Germania în prezența tutorelui Prof. Dr. David Esrig. A publicat articole în revistele „Symbolon” și „Colocvii teatrale”. Este profesor de Arta actorului la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” din Cluj Napoca și actriță a Teatrului de Nord din Satu Mare.

„Ne aflăm deseori în situaţia în care dialogul echipei ce realizează un spectacol de teatru seamănă cu un dialog al surzilor. Cu pregătiri din cele mai diferite, persoanele ce alcătuiesc echipele de realizatori ale spectacolelor stăpânesc în grade diferite limbajul specific scenei. Unii, pregătiţi în şcoli de teatru, alţii, școliţi la locul de muncă! Şi unii şi ceilalţi însă sunt reuniţi sub acelaşi deziderat: realizarea spectacolului de teatru, realizare ce are întotdeauna un termen limită. Iată unul dintre motivele pentru care credem că lucrarea de faţă poate să prezinte un interes: acomodarea echipelor de realizatori sub semnul teatrului, prin cunoaşterea acestor cuvinte şi noţiuni şi limpezirea modalităţilor de utilizare ale acestora de către cei care ajung în teatru pornind din zone care nu au avut nicio legătură cu aceasta.”