Studiul de față se adresează atât specialiștilor în lingvistică, cât și persoanelor interesate de aspectele normative și uzuale ale gramaticii limbii române. Este dedicat diferitelor ipostaze ale marcării obiectului, precum marcarea obiectului direct cu prepoziția pe, concurența dintre dativul sintetic canonic și cel analitic cu la și, în special, fenomenul dublării obiectului prin pronume personal clitic. Pornind de la abordarea teoretică și interlingvistică a problemei, cartea prezintă recomandările lucrărilor normative din ultimii ani cu privire la dublarea clitică și fenomenele conexe, organizate după aceeași schemă (criteriul tipului de obiect), confruntându-le cu uzul lingvistic actual.