- Toate cărțile
- Noutăți
- Cărți în curs de apariție
- Colecția Universitas
- Colecția Arhiva Rugului Aprins
- Colecția de Poezie Italiană Contemporană (PIC)
- Filosofie
- Istorie
- Spiritualitate & Religie
- Antropologie, sociologie & etnologie
- Artă, Arhitectură & Fotografie
- Beletristică & Critică
- Biografii & memorialistică
- Poezie
- Business & Economie
- Călătorii, Hobby & Sport
- Cărți pentru copii
- Comunicare
- Dicționare & Enciclopedii
- Dezvoltare personală, Sănătate & Frumusețe
- ESEURI STUDII TRATATE (EST)
- Jurnale & Corespondenţă
- Învățământ & Educație
- Psihologie
- Practic
- Publicistică & Eseuri
- Teatru
- DEZVĂLUIRI, ANCHETE, REPORTAJE
- Muzică
- APOLOGEȚI DE LIMBA ROMÂNĂ
- Românii din jurul României
- EIKON EDUCAȚIONAL
- Literatură străină/Traduceri
Autori
-
Născută pe 7 iunie 1944, a absolvit I.A.T.C. la Bucureşti, este actriţă, regizoare, profesoară şi scriitoare. În anul 1981 a plecat în exil, în Franţa, împreună cu soţul ei Laurenţiu Azimioara. Acolo nu şi-au abandonat meseria şi visele, dimpotrivă, au fondat şi susţinut o şcoală de teatru
-
ASDVAsdv
-
Adrian Muraru (n. 1973) este cadru didactic al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Licenţiat în Filosofie (1998), Filologie clasică (1999) şi Filologie românească (2001), absolvent al masteratului de Filosofie (1999), deţine o diplomă de doctor în Filosofie (2004). Are studii postdoctorale la Colegiul Noua Europă (Bucureşti) şi Academia Română, filiala Iaşi.
-
Alberto Bertoni s-a născut la Modena în 1955 și este profesor de literatură italiană contemporană la Universitatea din Bologna. Este autorul mai multor eseuri pe teme de literatură a secolului XX și autor de antologii ale respectivei perioade literare. În poezie a debutat în 1996 cu volumul
„Lettere stagionali”, Book Editore, chiar dacă seria publicațiilor constând în plachete de versuri a început în anul 1981. A publicat șapte cărți de poezie, printre ele numărându-se „Ricordi di Alzheimer”, Book Editore 2008, 2012, 2016 și „Il letto vuoto”, Aragno 2012 și „Traversate”, SEF, Firenze, 2014. Traducerile sale sunt reunite în volumul „Blue and blue”, O antologie de poeți anglo-irlandezo-americani, apărut la Edizioni Sometti din Mantova în anul 2000. Este, de asemenea, autorul mai multor antologii de poezie italiană și poezie în traducere.Este responsabilul a două colecții de poezie contemporană la Book Editore. Poeziile sale au fost traduse în rusă, franceză, engleză, cehă și spaniolă. O antologie a poeziilor sale traduse în limba spaniolă a apărut în 2010, la Granada, cu titlul „El guardian del lugar”.
-
Alecu Ivan Ghilia, pe numele său adevărat Alexandru Ivan, (n. 1 martie 1930, satul Ghilia, comuna Șendriceni, județul Dorohoi) este un scriitor și publicist român. A scris romane, povestiri și poezii.
.
-
Alessandro Moscè s-a născut la Ancona în 1969. A publicat antologia poeţilor italieni contemporani “Lirici e visionari” (Ancona, 2003), cărţile de eseuri critice “Luoghi del Novecento” (Marsilio, Venezia, 2004) şi “Tra due secoli” (Neftasia, Pesaro, 2007). Este autorul antologiei poeţilor italieni din a doua jumătate a secolului al XX-lea, tradusă în SUA, The New Italian Poetry (Gradiva, New York, 2006). A publicat volumele de poezii “L’odore dei vicoli” (I Quaderni del Battello Ebbro, Porretta Terme, 2004), “Stanze all’aperto” (Moretti&Vitali, Bergamo, 2008) şi “Hotel della notte” (Aragno, Torino, 2013). Este prezent în diverse antologii şi reviste italiene şi străine. A publicat eseul narativ “Il viaggiatore residente” (Cattedrale, Ancona, 2009) şi romanele “Il talento della malattia” (Avagliano, Roma, 2012), “L’età bianca” (Avagliano, 2016) şi “Gli ultimi giorni di Anita Ekberg” (Melville Edizioni, 2018). Scrie critică literară în reviste şi ziare. Este tradus în Spania şi Mexic. A fondat şi conduce Premio Nazionale di Narrativa e Poesia „Città di Fabriano”.
-
Alexandru Filipașcu (n. 20 aprilie 1902, Petrova, Maramureș – d. 20 decembrie 1952, Valea Neagră, Constanța) a fost un istoric, primar al orașului Sighetu Marmației, profesor și preot român, provenit dintr-o familie greco-catolică.
A fost căsătorit cu Livia Buzilă, fiica preotului Ștefan Buzilă, din Poiana Ilvei (azi județul Bistrița-Năsăud), la 22 iunie 1928.
Din căsătorie a avut doi copii: Livia (căsătorită Piso), la 27 martie 1931 și Alexandru, la 25 aprilie 1937.
Fiica Livia Filipașcu, soția tenorului Ion Piso, îi recuperează o parte din manuscrisele ilustrului său tată și le publică postmortem.
Alexandru Filipașcu a fost un adevărat „patriarh al istoriografiei maramureșene”.
-
Alexandru Mironescu (n. 10 iulie 1903, Tecuci - d. 20 ianuarie 1973) a fost un om de știință, eseist, filosof, profesor universitar, colecționar de artă român din perioada interbelică, fost deținut politic sub regimul comunist din România
-
Amedeo Anelli se naște la Santo Stefano Lodigiano în 1956 și din același an trăiește la Codogno. Se ocupă de poezie, filozofie și critică de artă, colaborează cu artiști și centre culturale, organizează numeroase expoziții și manifestări de gen. A publicat cataloage, albume și cărți de artă. Este autorul următoarelor volume de poezie: “Quaderno per Marynka” (Ed.Polena, Milano, 1987), “12 poesie da Acolouthia” în “Anuario di Poesia” (Ed. Crocetti, 1997), “Omaggio a Edgardo Abbozzo” (Ed. Vicolo del Pavone, Piacenza, 2006), “Contrapunctus” (Ed. LietoColle, 2011) şi “Neve pensata” (Mursia, 2017). A tradus opera poeților ruși Arseni Tarkovski și Boris Pasternak.
-
Anatol (Nicolae) Rurac (19 februarie 1957), este un pictor român originar din s. Stănilești, regiunea Cernăuți, Ucraina. Este unul dintre cei mai cunoscuți membri ai "Grupului Zece", o personalitate artistică remarcabilă, cu un stil inconfundabil și foarte multă energie creativă. În calitate de Președinte al UAPM, își asumă cu succes diverse responsabilități, fie că e vorba de niște probleme cotidiene, legate de existența revistei "Atelier" a UAPM , fie că este antrenat în polemici aprinse privind identitatea culturală sau soarta Televiziunii publice din Republica Moldova.
-
Andreea Nanu s-a născut la 19 mai 1981. A studiat științele politice la Universitățile din București și Bologna și la Institutul de Studii Politice din Rennes, Franța.
-
Aureliu Manea, regizor de teatru, eseist, dramaturg și prozator român, s-a născut în 4 februarie 1945 la București. Regizorul s-a stins din viață în data de 13 martie 2014 la Galda de Jos, în județul Alba. Fiul lui Mihai Manea muzician și profesor universitar și al Vasilicăi. A activat pana în 1991 cand s-a retras din viața publica din motive de sănătate. Este înmormântat in Cimitirul Central din Cluj Napoca.
-
Constantin Hlihor, Nicolae Melinescu
Prof. univ. dr. Constantin Hlihor este autor al mai multor lucrări și studii de istorie contemporană și recentă a României și universală, geopolitică și relații internaționale, comunicare, media și geostrategie. Dintre lucrările apărute, în ultimii ani, menționăm: Decembrie 1989 prin ochii tinerilor militari de atunci, Editura IRRD, Bucureşti, 2019; Revoluție și tranziție la români într-un secol scurt. 1918-1989, Editura Tritonic, București, 2017; România și șocurile geopolitice ale războiului rece, 1980-1991, Editura IRRD, 2016; International Relations. Approaches and Studies, Italian Academic Publishing, Bagheria, 2013 (coord., cu Mihai Retegan); Geopolitics. From a Classical to a Postmodern Approach, translated by Nicolae Melinescu, Italian Academic Publishing, Bagheria, 2014; Revoluția Română din Decembrie 1989 și percepţia ei în mentalul colectiv. Obiectivitate și subiectivitate. Neutralitate și părtinire. Studii, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2014 (coordonator); Comunicarea în conflictele internaționale. Secolul XX și începutul secolului XXI, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2010 (Ecaterina Hlihor, coautor); Politica de securitate în mediul internațional contemporan. Domeniul energetic, Editura Institutul European, Iaşi, 2008; România: căderea comunismului și nașterea democraţiei. 1989 – 2000, Editura Universităţii din Bucureşti, 2006; Istoria secolului XX, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2002; The Red Army in Romania, Oxford, Portland, Iaşi, 2000 (Ioan Scurtu, coautor).
-
Constantin Severin este scriitor și artist vizual, fondator și promotor al Expresionismului Arhetipal, o mișcare artistică de impact global, pe care a înființat-o în Bucovina, în anul 2001. Absolvent al cursului internațional de scriere creativă de la Universitatea Iowa, el a publicat 13 cărți de poezie, eseuri și romane. Unul dintre poemele sale a fost inclus în antologia realizată în 2014 de World Literature Today, După Căderea Zidului: Referințe din Europa Centrală (1989-2014), care și-a propus să facă mai cunoscută literatura central-europeană la cea de-a 25-a aniversare a căderii Zidului Berlinului. Lucrări și comentarii despre arta conceptuală a lui Severin au apărut în Artdaily, World Literature Today, Trafika Europe, The Poet, It’s Liquid, Levure littéraire, Empireuma, Contemporanul, Vatra, Arkitera, Glare Magazine, Cuadernos del Ateneo, Dance, Media Japan și în alte reviste literare și de artă internaționale.
website: www.constantinseverin.ro
-
Cornel Niculae s-a născut la Izvoru, județul Argeș. Este absolvent al Facultății de Filosofie, București, promoția 1982. În anul 2003, obține titlul de doctor în filosofie, în cadrul Academiei Române, iar în anul 2011, devine doctor în științele educației, titlu obținut în cadrul Universității București. În anul 2007, publică la Editura „Didactica Press” din Slatina următoarele volume: Noțiuni de etică, Introducere în studiul psihologiei, Valoare și sistem al valorilor la P. Andrei și H. Rickert .
-
Cristina Elena Safta has finalized doctoral studies at “1 Decembrie 1918” University of Alba Iulia, Romania in year 2019, under close supervision of prof. dr. habil. Maria-Ana Tupan. She is an English teacher, translator and interpreter for the English language. Her doctoral research is in the field of Romanian spirituality represented through drama. She was born in the city of Alba Iulia, Romania and has been studying the English language since her early years. Growing up, she found herself experiencing life as an immigrant, finalizing the elementary and middle school in Vancouver B.C Canada, after which she returned to Romania to finalize her studies. She published several translations of poems and aphorisms from Romanian language to English, in Romanian literary journals (Contemporanul and Baadul Literar), setting the stage for her own debut as a poet. Her first poetic work was published by Steaua, renowned Romanian literary journal, in 2018. Some of her publications include Spirituality in the Posthuman age. Digital Technologies and Screened Divinity published by the International Journal of Advances in Social Science and Humanities (IJASSH), study, which was initially read in the Summer School of the ISPRI Institute of the Romanian Academy, June 22-24, 2016. Other publications are: Religiosity in Masa lui Brâncuși by Valeriu Anania. The Translation and Analysis (2018); Miorița by Valeriu Anania. The refurbished mythological ballad (2017); Myth and Trivia: The double encoding of the Irish representations in the novel At-Swim-Two-Birds (2017).
-
Dan Tomuleț, doctor în Filosofie, a urmat cursurile Facultăților de Filosofie și Psihologie ale Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca. În timpul și după terminarea studiilor universitare, a ocupat funcțiile de preparator și, ulterior, de asistent universitar, în cadrul Universității Avram Iancu, din Cluj-Napoca, unde a contribuit la predarea cursurilor de istorie a filosofiei antice și moderne. În urma obținerii unei burse, autorul și-a continuat studiile în Statele Unite, la University of Dallas, Irving, Texas, unde și-a obținut masteratul și doctoratul în filosofie. Ulterior a predat, la aceeași universitate, cursuri de istorie a filosofiei antice și de antropologie filosofică și cursuri de etică și de introducere generală în filosofie la Eastfield College, Mesquite, Texas. În prezent, autorul locuiește la Florești, județul Cluj.
-
DANA MOISUC (n. 1972) este absolventă din anul 1998 a Universității de Arte din Târgu Mureș, secția actorie - clasa profesorului Cornel Popescu, unde a urmat mai apoi cursurile masteratului condus de profesoara Valeria Covătaru, în domeniul comunicării și vorbirii scenice (2006-2008). A interpretat peste șaizeci de roluri din literatura dramatică românească și universală în Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, Teatrul Național Târgu Mureș, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul Municipal „Aureliu Manea” Turda, Teatrul Municipal Baia Mare, Teatrul „I.D. Sîrbu” Petroșani. Din anul 1999 activitatea ei artistică s-a concentrat la Teatrul de Nord Satu Mare, unde a jucat în spectacole importante pe texte de Sofocle, Shakespeare, Cehov, Andreev, Georg Brüchner, I.L.Caragiale, Radu Macrinici și C.C. Buricea-Mlinarcic.
-
Daniele Cavicchia, născut la Montesilvano (PE), unde trăiește. Printre ultimele cărţi publicate de Passigli semnalăm: La malinconia delle balene (2004), prefaţă de Mario Luzi; Dal libro di Micol (2008), prefaţă de Marco Tornar; Domniţa apei (2011), prefaţă de Sergio Givone; Singurătatea focului (2016), prefaţă de Dacia Maraini; Coaja lucrurilor (2019), prefaţă de Eugenio Borgna, și pentru proză Zeta, l’ultima della fila (2018) și Le tre verità (2020). Printre premii semnalăm: Togliaccozzo, Camposanpiero, Camaiore, Rhegium Julii și premiul Teramo pentru proză. A colaborat la „Il Messaggero” și „L’informatore librario”, a condus două reviste. E secretar organizator al premiului „Città delle rose”, a organizat premiul „Ovidio” și festivalul „Moto perpetuo” din Pescocostanzo. Poeziile sale sunt traduse în ebraică, japoneză, engleză, română, rusă, germană și maghiară.
-
Doinel Tronaru este jurnalist și critic de film. Activează în presa cotidiană culturală din 1995. A lucrat mulți ani la „România liberă“, „Evenimentul zilei“, „Cotidianul“, „Adevărul“. A colaborat la publicațiile „PRO TV Magazin“, „Cuvântul“ (perioada Mircea Martin), „Ziarul de Duminică“, „ArtAct Magazin“, „Adevărul literar și artistic“, „Steaua“, „Tribuna“, „Știință & Tehnică“, „Opinia studențească“.
-
Născut la 4 martie 1956, în satul Cacova, comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa, fiul lui Andrei Ungureanu, muncitor electrician în industria petrolieră, şi al Ioanei Ungureanu, ţărancă, lucrătoare a pământului. Urmează şcoala generală în comună, după care intră la Liceul Industrial Energetic, în Bucureşti. Timp de trei ani, din cinci, este bibliotecarul liceului, semi-oficial, petrecând mai multe ore printre rafturile cu cele 10.000 de cărţi decât la clasă.
Atras de boema literară, frecventează - şi se formează ca scriitor în – cenaclurile vremii. La „Ienăchiţă Văcărescu” citeşte, în 1974 proza „Poştaşul”, pentru care culege următoarea „apreciere critică”: „Dintr-un kil de ţuică/Nu se-mbată Duică/Şi nici Dumitrescu/Nici Ticu Ionescu/Ce-o să facem, ghici/Când plecăm de-aici?” Însă în 1979, lectura prozei „Ţuică de prună” se lasă cu scandal şi delaţiune la organele de securitate – drept care va fi apărat de poetul (coordonator de cenaclu) Florin Mugur într-un articol din ziarul Scânteia. Cenaclul „3,14”, cu Liviu Ioan Stoiciu, Mihail Grămescu, Gheorghe Neagu, Doina Popa, Cristian Şişman, Radu Stoenescu, Mircea Dobrovicescu este adevărata sa Şcoală de la Târgovişte, facultate de litere, doctorat şi alte forme oficiale de învăţământ, pentru care nu manifestă interes ori atracţie.
În cenaclul „3,14”, ale cărui întruniri se ţineau prin subsoluri & mansarde citeşte în 1975 proza „44 de gherlani”, inclusă peste două decenii de Gheorghe Crăciun în antologia de la Ed. Paralela 45. În 1975 „editează”, împreună cu Tomiţă Stoicuţ, coleg de clasă, ulterior redactor la diverse ziare de tranziţie, „revista de cultură” Adevărul, dactilografiată în cinci exemplare, fapt pentru care este anchetat, avertizat şi urmărit de organele vremii specializate în urmărirea celor care – cum se spunea în epocă – gândeau cu capetele proprii!
În 1976, octombrie, îşi manifestă prima oară atitudinea polemică în domeniul muzicii rock, expediind prin intermediul revistei Flacăra o „Scrisoare deschisă către Eugen Barbu”, în apărarea formaţiei Phoenix, care fusese atacată de celebrul autor într-un articol din România liberă. Scrierea poate fi considerată „adevăratul debut” publicistic al lui D.U.
Între 1976-1978 face, la cerere, serviciul militar în marină, sperând că va avea ocazia să plece peste mări şi să rămână acolo. În loc să treacă anonim prin serviciu, se vede pus în fruntea plutoanelor, ca, fiindu-i ruşine, să nu dezerteze, cum făceau alţi camarazi (unii care luau cu ei şi iahtul lui N. Ceauşescu)! După serviciul militar, lucrează ca electrician (şi se pensionează conform legii) într-o staţie de transformare a Sistemului Energetic Naţional din Găeşti, oraşul unde se stabileşte din întâmplare şi domiciliază până azi, din lene.
În 1981 este îndemnat de Florin Mugur, redactor la editura Cartea Românească, să-şi adune povestirile – niciuna publicată prin reviste! – pentru un volum de debut. Volumul primeşte aviz semi-pozitiv şi recomandări de modificare pe ici, pe colo, prin punctele esenţiale, cu indicaţia specială de a fi eliminată povestirea „Ţuică de prună”. Întrucât nu vrea să-şi publice volumul fără acel text, D. U. renunţă să-l mai publice, spre stupefacţiea redactorului care mizase deja pe debutantul său. Prin 1982 participă la câteva şedinţe ale cenaclului studenţesc „Junimea”, unde citeşte fără succes 2 proze fals-fantastice, se alege cu muştruluiala viitorilor scriitori socotiţi de istoria literară „optzecişti” şi un sfat competent de la Ov. S. Crohmălniceanu, a cărui ureche exersată depistase nota (exagerat de) realistă a prozelor.
Datorită prietenilor care lucrau în presă, graţie lui Constantin Stan îndeosebi, re-debutează în Scânteia tineretului cu publicistică, în mai 1983, şi cu proza „După avioane şi iepuri” (reluată în volumul de la Polirom, 2005) înSuplimentul Literar al Scânteii tineretului, în 6 noiembrie 1983. Beneficiază de prezentarea circumstanţială şi ofuscată a lui Alex. Ştefănescu, cel care mai tîrziu se va pronunţa vehement contra publicării cărţilor prezentatului, acuzându-le de pornografie!
Până în 1990 i se va mai tipări doar o povestire, dar va câştiga Premiul I la Matineul de proză „Mihail Sadoveanu”, organizat la Iaşi de criticul Val Condurache şi una dintre instituţiile vremii (premiu neridicat din cauza imposibilităţii de-a ajunge la ceremonie).
După 1990 publică proză şi publicistică în Viaţa Românească, Vatra, Convorbiri literare, Luceafărul, Tomis, Calende, Litere, Contrapunct, artPanorama, Observator cultural, Argeş, Ex-Ponto, Suplimentul de Cultură şi altele.
Semnând cu pseudonimul M. V. Pop, dedică nenumărate articole muzicii rock în reviste de specialitate ca Vox Pop-Rock, Rocker, Art & Roll, Sunete etc. Din 2005 susţine rubrica de rock în Suplimentul de Cultură, girat de editura Polirom, la Iaşi. Din 2014, o altă rubrică de gen în revista Luceafărul de dimineaţă.
În anul 2000 se alătură criticului Tudor Cristea, împreună fondând la Găeşti revista LITERE, primul număr fiind redactat-lucrat pe computerul personal. Ulterior, revista este preluată de editura Bibliotheca din Târgovişte, iar colaboratori de bază sunt Alexandru George, Mircea Horia Simionescu, Barbu Cioculescu, al căror elev recalcitrant D. U. se dovedeşte a fi.
Din 2006 este consilier la revista Argeş, ce apare – continuând vechea serie de sub directoratul lui Gh. Tomozei – la Piteşti. O lună este chiar redactor-şef, responsabilitate ce nu i se potriveşte, pasând-o mai priceputului Dumitru Augustin Doman. Renunţă la „funcţia” neretribuită de la Argeş în 2012, după ce constată că se află în opoziţie cu redacţia într-o chestiune de „politică editorială”.
Din 2003, Dumitru Ungureanu este membru al Uniunii Scriitorilor Români, în filiala Piteşti.
Debutul în volum se petrece, conform cutumei instituită la Şcoala de la Târgovişte, la vârsta de 40 de ani, anume cu selecţia de povestiri:
Prunele electrice, Ed. Marineasa, Timişoara, 1996.
-
Dumitru-Viorel Piuitu s-a născut la 13 septembrie 1974, în Drobeta Turnu Severin, unde a urmat cursurile Școlii Generale nr. 1 și ulterior pe cele ale Liceului Traian.
Este licențiat în Filosofie din anul 1998 și doctor în Filosofie din anul 2006, atât licența cât și titlul științific de doctor fiiind obținute la Universitatea de Vest Timișoara.
A publicat mai multe cărți în domeniul filosofiei, cum ar fi: Problemele filosofice ale științei, Editura Sitech, Craiova, 2005; Filosofia juridică a lui Mircea Djuvara, Editura Sitech, Craiova, 2007; Filosofia juridică a lui Mircea Djuvara (ediția a 2-a), Editura Sitech, Craiova, 2010; Gânduri de seară. Cugetări filosofice și teologice, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014; Problemele filosofice ale științei (ediția a 2- a, adăugită și revizuită), Editura MAN, Drobeta Turnu Severin, 2018.
A publicat, de asemenea, o serie de articole și studii în reviste de specialitate și în volume colective.
Domeniile sale de interes sunt: Filosofia științei, Epistemologie, Logica generala, Filosofia dreptului, Logica juridică, Filosofia religiei, Filosofia patristică. -
autor
-
Emanuela Ilie (n. 1976, Iași) este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
-
EUGEN ROTARU, Jack pentru cunoscuți, s-a născut pe 15 august 1941, la Rășcani – Bălți, Basarabia; la trei ani era refugiat cu părinții în România, mai târziu stabilit în Bolintinul din Vale. Aici avea să termine liceul. A absolvit Școala Sanitară – București și Facultatea de Chimie (Fizico și Bio-Chimie) fi ind o vreme profesor de chimie, la liceul Iulia Hasdeu din București. Dar chemarea adevărată i-au fost versurile, muzica, teatrul. A scris peste 800 de texte de muzică ușoară, multe mari șlagăre, cu înalte distincții la festivaluri din țară și străinătate. A scris musicaluri jucate cu succes, librete de operă, de operetă, cuplete și scenete pentru revistă și varietăți, scenarii de film, piese de teatru, cu și fără muzică – unele așteptându-și încă regizorii și actorii.
-
Florin Golban s-a născut pe 27 Aprilie 1975 la Călărași şi locuieşte în București. A publicat volumele de poezie Pe umărul stâng, Editura Coresi, 2016, Instagram, Editura Coresi, 2017, și Hotel Cinci Stele, Editura PIM, 2019, Colecția Prispa cu greieri.
-
Horea Avram este istoric de artă, teoretician media şi curator independent. Doctor în istoria artei şi studiile comunicării la McGill University, Montreal. Cercetează şi scrie despre artă şi cultura vizuală (mai ales) în relaţie cu noile tehnologii. A publicat printre altele în Encyclopedia of Aesthetics (Oxford University Press, 2014) şi Theorizing Visual Studies: Writing Through the Discipline (New York: Routledge, 2013).
-
Ioan Ardelean, născut în 1969 la Jibou, județul Sălaj, România, este actor de teatru și film, regizor și profesor de arta actorului la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș. În ultimii ani, a tradus și montat diverse texte din literatura norvegiană, semnate de Fredrik Brattberg, dar și din literatura americană, punându-le în scenă ca regizor în mai multe teatre din țară. Pe lângă activitatea sa în România – la teatre din Satu-Mare, Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Alba Iulia, Brașov, Turda – s-a remarcat și pe scenele din New York, la teatre precum 59E59 Theatre, Players Theatre, Theatre for the New City, The Krane Theatre, Flamboyán Theatre, 13th Street Theatre, Medicine Show Theatre, Manhattan Repertory Theatre, Producers Club Theatre, Theatre Row 42nd Street, Hudson Guild Theatre, Miller Theatre (Columbia University) și Theatre Lab New York. Printre rolurile sale notabile se numără Mercuțio în Romeo și Julieta, Hlestakov în Revizorul, Samuel Beckett în Ultimul Godot, Artaud în Artaud-Marat, Tormod în More, Darko în Hurt, Dr. Phallus în Who the f**k started all this, Primarul în O Lume Nouă, Milionarul în The Guest of Honor, și Tudor în Telegrama (text pe care l-a și tradus).
-
Lector la UB, FJSC.Autor al volumelor Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, București, 2015. Volum premiat de Societatea de Științe Istorice din România (2015, Premiul „Gheorghe Brătianu”) și de Centrul de Studii în Istorie Contemporană și Fundația Hanns Seidel România (Gala Istoriei Contemporane 2015, premiul ”Cea mai bună carte”);Canonizare, demitizare și realism științific. Studii despre Mircea Vulcănescu, Eikon, București, 2017Editor la www.cooperativag.ro
-
Protosinghelul Maxim (Iuliu-Marius) Morariu (n. 1991, Salva) este doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude).
-
· Professor of Romanian Studies at Hankuk University of Foreign Studies, South Korea
· Honorary Professor at Alexandru Ioan Cuza University, Iași, Romania
· Visiting Scholar at the University of California, Berkeley, USA (2010-2012)
· Director of Silkroad University Networks, Seoul, Korea (2018-Present)
· Listed in the 2017-2018 edition of Marquis Who’s Who
· Director of The East European and Balkan Institute (2012-2014)
· Vice-President of The Korean Society of Contemporary European Studies (2012-2013)
· Columnist of the Korea Times in the US and the New Economy Newspaper in South Korea
· Awarded the Medal of Merit in Education in the Rank of Officer by the Romanian President in 2007.
-
Maria Antonietta Viero s-a născut la Breganze (Vicenza), trăiește și lucrează la Padova. Este licențiată în Filosofie, a fost campioană la baschet și manechin pentru case de modă din Peninsulă. A publicat romanul La ballata del Moro Canossa (Spirali, 2000) și Viaggio di una foglia (Di Felice Edizioni, 2022). În limba română i-a apărut placheta bilingvă Rugăciune și alte versuri/ Stăpâna gâștelor Preghiera e altri versi (Cosmopoli, 2021).
-
Mariana Cîmpeanu și-a susținut doctoratul în Arte Vizuale la Universitatea de Vest din Timișoara, avându-l ca profesor coordonator pe Constantin Prut, și masterul în Pictură la Universitatea Națională de Arte București, la clasa maestrului Teodor Moraru. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici București – Filiala Pictură, din anul 2000. Are o bogată activitate artistică, concretizată în numeroasele expoziții personale și de grup, naționale și internaționale. În prezent, este cadru didactic al Facultății de Arte „Geo Saizescu” a Universității Hyperion din București. În cadrul Fundației Catharsis Art, Mariana Cîmpeanu organizează și coordonează activități artistice creative, recreative, terapeutice și de voluntariat.
-
Marius Lazăr este lector universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și director executiv al Centrului de Studii asupra Orientului Mijlociu și a Mediteranei, în cadrul aceleiași Facultăți. Predă cursuri de Relații Internaționale, Geopolitică regională, Istoria Orientului Mijlociu contemporan, și a efectuat stagii de cercetare și mobilități profesionale în Franța, Egipt, Maroc, Tunisia, Algeria, Liban, Iran, India.
Contact: marius.lazar@ubbcluj.ro
-
Oana Borviz a absolvit Facultatea de Istoaria și Teoria Artei din cadrul Universității Naționale de Arte din București cu o licență despre arta teatrală a lui Tadeusz Kantor. A urmat cursurile unui master în cadrul Centrului De Excelență în Studiul Imaginii, la Univeritatea din București, a fost muzeograf la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, reporter la Radio România Cultural și redactor la revista Money Express. În prezent, scrie pentru publicațiile New Money și Life.ro.
-
Prisca Agustoni, născută la Lugano pe 20 mai 1975, este scriitoare şi poetă elveţiană. După licenţa în Litere hispanice şi Filozofie şi un master în Studii de Gen la Universitatea din Geneva, în 2002 se transferă în Brazilia, unde îşi ia doctoratul în Literatură comparată. Activitatea ei literară se distinge prin plurilingvism (scrie în italiană, portugheză şi franceză) şi printr-o continuă preocupare pentru traducerile de poezie. În anul 2020 a apărut volumul ei de poezie L’ora zero (LietoColle).
-
Silviu Miloiu (coord.), Bogdan- Alexandru Schipor
Edgars Plētiens, Kristine Ante, Valters Ščerbinskis
-
Ziarist, diplomat, membru al Uniunii Scriitorilor Născut la 29 iulie 1946. Urmează cursurile Școlii Pedagogice din Câmpulung Muscel (1960-1966).
-
Poet aparținând generației mijlocii, Tadeusz Dąbrowski (n. 1979) s-a afirmat încă de la debut, urmărind consecvent un program care l-a impus ulterior nu doar prin ideile și valorile susținute, ci, în primul rând, prin imaginația poetică asociativă, concretizată într-o dicție personală, cu formulări originale. Ceea ce îl distinge în peisajul poeziei de astăzi este maniera personală de a privi lumea și de a pune în valoare limbajul care atestă un impresionant potențial creativ.
În ciclul „american”, poetul recurge la recuzita postmodernă (ironie, autoironie, umor, grotesc, aluzie, aritificialitate, absurd, joc lingvistic), reușind să contureze imagini sau secvențe poetice, situate la granița dintre cotidian și metafizic. (Constantin Geambașu) -
Tudor Călin Zarojanu este absolvent al Facultății de Matematică, secția Informatică, Universitatea București, programator principal, jurnalist din 1992, în present consilier patriarhal în cadrul Biroului de Presă al Patriarhiei, redactor de carte, traducător de cărți din engleză și franceză, realizator din 2010 al rubricii TVR “De ce-aş citi?”.
Ca jurnalist, a lucrat la Zig Zag (șef de secție), Revista X (redactor-șef adjunct), Flacăra (redactor-șef), Cotidianul (șef de secție), Mediafax (șef de secție), TVR (consilier PDG, editor coordonator), a colaborat la Radio România şi la numeroase publicaţii. A fost membru al Juriului Premiilor Clublui Român de Presă 2011, secţiunea Jurnalism cultural, şi al Juriului de scenarii CNC (2014).
A publicat cărțile Viaţa ca troleibuz (proză scurtă, Cartea Românească 1992, premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), Viaţa lui Corneliu Coposu (biografie, Maşina de Scris 1996), Reluare cu încetinitorul (roman, Maşina de Scris 1997), Sfîrşitul lumii (roman, Polirom 2005), Viaţa lui Corneliu Coposu (ediţia a doua, revăzută şi completată, Maşina de Scris 2005), Copiii asfaltului (proză scurtă, Editura Fundaţiei PRO 2006), Cartea albă a porcului (co-autor, Casa editorială Ponte 2011), Mass Media Insider (Polirom, 2012), Seniorul Corneliu Coposu (co-editor, Humanitas 2014), Salutări de la unu (Vremea, 2016), Plaja (Eikon, 2014), Revoluţie personală (Sedcom Libris, 2016), Cartea Ceaiurilor (Eikon, 2017).
A fost director editorial la Corint și Paralela 45.
-
Valentin Arapu s-a născut la 14 iulie 1972 în satul Târnova, raionul Dondușeni, în fostul județ basarabean Soroca. A absolvit școala medie din localitatea natală (1989). A urmat studiile la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1989-1994), luându-și licența în istorie (1994) la specialitatea „Profesor de istorie”. A fost angajat în calitate de lector la Catedra de istorie Medie și Modernă, ulterior Departamentul de Istorie a Românilor, Universală și Arheologie, din cadrul USM (1994-2018). În prezent, își desfășoară activitatea în calitate de cercetător științific coordonator la Institutul Patrimoniului Cultural, secția – Etnologie românească [Ministerul Educației și Cercetării] (2018-2021). A susținut teza de doctor în istorie cu tema „Relațiile comerciale dintre Moldova și Polonia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea” (2019). Este autor a circa 70 de studii și articole. A publicat suportul didactic Studiul Izvoarelor Istorice, Epoca medievală, Partea I (Chișinău, Editura Cartdidact, 2003). Este coeditor al volumului In Memoriam Gheorghe Palade (1950-2016), Chișinău, Bons Offices, 2018.
-
Victoria Comnea (n. 22 noiembrie 1938, Bucureşti) prozatoare. Termină primele trei clase primare la o şcoală particulară patronată de Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române. După reforma învăţământului, termină clasele elementare la Şcoala de fete nr. 44, Bucureşti. Urmează studiile liceale la Liceul Gh. Şincai. După absolvirea Facultăţii de Biologie, Universitatea Bucureşti, lucrează mai mulţi ani în domeniul cercetării ştiinţifice. Între 1981 – 1989 s-a aflat sub „supraveghere informativă” (SI). După 1990, colaborează la diverse reviste literare şi publică mai multe romane bine primite de critica literară. Din anul 2002 este membră a Uniunii Scriitorilor din România, secţia proză.
Cărţi publicate: America din Valea Adormită, Bucureşti, 1998, Perfect distractiv, Bucureşti, 1999, Capcana, Bucureşti, 2001, Ultima adoratoare, Bucureşti, 2003, colecţia Scrieri iniţiatice, Un romb de cer, proză scurtă, Bucureşti, 2004, Manuc, Iaşi, 2006, La Eneida, Bucureşti, 2010, Marea mascara, Cluj-Napoca, 2011, reeditare în 2012, Domnul T. Confesiuni roz-negre, Bucureşti, 2013, Amarad, Bucureşti, 2015, Alexandropol. Oraşul lui Manuc Bei, Bucureşti, 2016. (Romanele Manuc, Marea mascara şi Alexandropol. Oraşul lui Manuc Bei fac parte din trilogia dedicată diplomatului şi zarafului Emanuel Mirzaian, supranumit „prinţul armenilor”.)
Traduceri (în colaborare cu Dan Dumbrăveanu): C.W. Leadbeater - Partea ocultă a francmasoneriei, 1996, J.T. Addison - Viaţa după moarte, 1996, Jacques de Marquette – Mistica, 1996, Meister Eckhart – Cartea consolării divine, 1997.
Opinii: ... De la Principele lui Eugen Barbu (...), romanul nostru nu a mai cunoscut o mai bună reconstituire de epocă; bine informată, intrând în spiritul vremii, decorticându-i şi ungherele mai opace, autoarea reuşeşte să creeze un fundal care justifică, de fapt, ghemul de intrigi politice... Bogdan Creţu
... Aparenta evadare a romancierei Victoria Comnea spre arké, spre origini este de fapt o manifestare a unei intense vitalităţi. (...) A regândi arhaicul înseamnă a fi cu adevărat contemporan. (...) Doar cel ce percepe în modernitatea cea mai recentă urmele, indiciile şi semnalmentele arhaicului, (...) poate fi cu adevărat contemporan... Geo Vasile
... Proiectul deosebit de ambiţios al autoarei de a scrie istorii alternative ale unor momente decisive din istoria neamului – Piaţa Universităţii din epoca postdecembristă (La Eneida), domnia lui Vodă Caragea (Marea mascara), teroarea anilor de după instaurarea regimului comunist (Domnul T. Confesiuni roz-negre) – realizează abia cu această carte (Amarad, n.n) o întoarcere la obârşii. Deşi nu e probabil preocupată de teorie literară, autoarea pare să-şi scrie cărţile după toate canoanele şi uzitând strategiile narative şi tropii caracteristici ai Noului Istorism... Maria-Ana Tupan
-
Născut la 4 aprilie 1941 în Borzești. 29 de premiere teatrale pe scene importante din țară, la radio și televiziune, unde numai „Bătrâna și hoțul” îi este difuzată, pe toate canalele, de cincisprezece ori, În afară de dramaturgie („Jocul de dincolo de ploaie”, „Lucruri și ființe”, „Tragedii în fond”, „De-ale revoluției” etc.), de poezie („Lamentația fructelor”, „Exilat în strigăt”), de publicistică („Acorduri pentru urechi surde”, „Ca viermele în hrean. Amintiri necen-zurate”), de artă („Albumul monografic Nicu Enea”, „Grafica lui Nicu Enea”, „Albumul Ioan Măric” etc.), de biblioteconomie („Despre starea autografului. Cărți cu olografe în bibliotecă” etc,), a mai publicat ciclul „Romanele din B.” compus din: Gresia albastră, roman holografic, ediție definitivă, Ed. Junimea, 2021, Implozia lui Melec, roman în versuri, Princeps Edit Multimedia, Iași, 2017, Cinesunta – fata cu trecutul amputat Ed. Junimea, Iași, 2017, O zi din viața lui Teofil Avram, Ed. Paralela 45, 2020, Adevărul despre moartea lui Mihai Solomon, Ed. Junimea, Iași, 2020.
-
AUTOR: Wladyslaw Tatarkiewicz
ANUL APARIŢIEI: 2019
ISBN: 978-606-49-0085-2
NR. PAGINI: 424
FORMAT: 14,5x20,5